Bucuria este convingerea, bazată pe mărturia Cuvântului și a Duhului lui Dumnezeu, că noi sau cineva pe care îl iubim este sau va fi în curând 

• trăim în unitate cu Dumnezeu

• trăind o viață pe deplin plăcută lui Dumnezeu

• trăim fiind conduși de Duhul adevărului

• trăind cu pași ordonați de Domnul

• trăind liberi de păcat, de moarte, de datorii și de orice putere a vrăjmașului

• aducând roade care aduc cinste și slavă lui Dumnezeu

  • mai ales roade care îi aduc pe alții într-o viață de bucurie

Tristețea este opusul bucuriei.

În ceruri va fi mai multă bucurie pentru un păcătos care se pocăiește decât pentru nouăzeci și nouă de persoane neprihănite care nu au nevoie să se pocăiască. (Luca 15:7)

Ioan consemnează ceea ce Isus i-a învățat pe ucenici pentru ca bucuria lui Isus să rămână în ei și pentru ca bucuria lor să fie deplină (completă și nediminuată). (Ioan 15:11) Ce i-a învățat El? Începând cu Ioan 14, Isus i-a învățat pe ucenicii Săi despre trăirea în unitate cu Dumnezeu prin rămânerea în El, prin aducerea de roade care Îl glorifică pe Dumnezeu și prin faptul că sunt conduși de Duhul adevărului.

Orice veți cere în numele Meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul. Dacă cereți ceva în numele Meu, Eu voi face. (Ioan 14:13-14)

Până acum n-ați cerut nimic în Numele Meu; cereți și veți primi, ca bucuria voastră să fie deplină. (Ioan 16:24)

Mi-a făcut o mare bucurie faptul că unii frați au venit și au povestit despre credincioșia voastră față de adevăr și despre modul în care continuați să umblați în adevăr. Nu am o bucurie mai mare decât să aud că copiii mei umblă în adevăr. (3 Ioan 1:3-4)

Bucuria Domnului este puterea noastră (Neemia 8:10) - puterea de a învinge și de a rezista împotriva forțelor care lucrează pentru a ne îndepărta de unitate și de rodnicie.

Considerați-o ca pe o bucurie, frații mei, când întâmpinați diferite încercări, știind că dovedirea credinței voastre lucrează răbdarea. Și lăsați ca răbdarea să aibă rezultatul ei desăvârșit, pentru ca voi să fiți maturi și desăvârșiți, fără să vă lipsească nimic. (Iacov 1:1-3)

Prin Iacov, Dumnezeu ne spune că încercările ne dovedesc credința și că acestea sunt condițiile în care devenim mai roditori. Acest lucru funcționează astfel încât să primim maturitate spirituală și să primim tot ceea ce avem nevoie.

Cel pe care s-a semănat sămânță pe locuri stâncoase, acesta este omul care aude cuvântul și imediat îl primește cu bucurie; totuși, el nu are o rădăcină fermă în el însuși, ci este doar temporară, iar când apare necazul sau persecuția din cauza cuvântului, imediat cade. (Matei 13:20-21)

Ascultarea cuvântului lui Dumnezeu produce bucurie - crezând că trăim în unitate cu Dumnezeu și că aducem roade care Îl glorifică. Afecțiunea și persecuția vin pentru a ne dovedi credința și bucuria care este produsă de credința noastră. Ele biruiesc persoana a cărei credință nu este înrădăcinată în mărturia Cuvântului și a Duhului lui Dumnezeu. De asemenea, ele pot birui persoana care nu înțelege că suferința și persecuția însoțesc uneori condițiile în care primim binecuvântarea - condiții în care ne compactăm în unitate cu Dumnezeu și devenim mai roditori. Învingem forțele necazului și ale persecuției dacă ne luăm ochii de la ele și privim înainte, spre unitatea și rodnicia sporite: spre bucuria pusă înaintea noastră. 

Să alergăm cu răbdare cursa care ne este pusă înainte, privind la Isus, autorul și desăvârșitorul credinței noastre, care, pentru bucuria care I-a fost pusă înainte, a îndurat crucea, disprețuind rușinea, și s-a așezat la dreapta tronului lui Dumnezeu. (Evrei 12:1-2)

Pentru bucuria (Domnului) care i-a fost pusă înainte, Isus a îndurat crucea. El a crezut că, bazându-se pe Dumnezeu și pe calea pe care Dumnezeu i-a descoperit-o, prin rănile Sale vom fi vindecați, prin sângele Său vărsat vom fi curățați de păcat, suferind moartea va plăti prețul răscumpărării pentru a elibera tot omul și creația de Satana. Pentru bucuria de a aduce roadele care ne eliberează de păcat și de moarte și ne aduce într-o viață de bucurie, Isus a îndurat crucea.

Bucuria lucrează în rugăciune atunci când credem, pe baza mărturiei Duhului adevărului, că trăim în unitate cu Dumnezeu și aducem roade care îl glorifică atunci când primim ceea ce dorim și cerem în rugăciune. Credința din rugăciunea noastră va fi testată și, atunci când se dovedește autentică, avem ceea ce cerem.

Orice lucru pe care îl doriți, atunci când vă rugați, credeți că îl primiți și îl veți avea. (Marcu 11:24)

A crede că primim ceea ce am cerut în rugăciune este o bucurie și ar trebui să producă o așteptare plină de bucurie care să aducă roade care Îl glorifică pe Dumnezeu. Bucuria este rodul normal al credinței că primim și va fi rezultatul firesc al credinței adevărate.