Ce este recunoștința?

Dicționarul definește recunoștința ca fiind: conștient și apreciator al unui beneficiu. Acesta definește aprecierea ca fiind: recunoașterea calității, valorii, semnificației sau magnitudinii oamenilor și lucrurilor.

O definiție scripturală a recunoștinței este: alinierea vieții cuiva în funcție de o măsură reală a valorii oamenilor și a lucrurilor pentru Dumnezeu.

Recunoștința nu ar trebui să fie întemeiată pe egoism. Cu alte cuvinte, ea nu ar trebui să se bazeze pe percepția noastră asupra unui beneficiu pe care ni-l oferă ceva sau altcineva. Mai degrabă, ar trebui să se bazeze pe valoarea pe care Dumnezeu o acordă persoanei sau lucrului respectiv. Dumnezeu nu prețuiește pe baza beneficiilor pe care le are pentru El. El pune valoare pe baza beneficiului pe care o persoană sau un lucru îl oferă altora. 

Dumnezeu iubește pe cel care dăruiește cu bucurie. (2 Corinteni 9:7)

Atunci când suntem recunoscători, contribuim cu un beneficiu pentru alții. Când suntem nerecunoscători, le luăm altora.

Măsurarea corectă a valorii

Din cauza beneficiului pe care ni-l aduce recunoștința, Satana lucrează pentru a ne determina să fim nerecunoscători, mai degrabă decât recunoscători. De fapt:

Un mod de a discerne valoarea unui lucru este observând cât de intens lucrează Satana pentru a reține acel lucru în viața noastră.

Observarea gradului în care măsurăm incorect valoarea dezvăluie multe despre valoarea recunoștinței. Avem o tendință puternică de a subestima beneficiul pe care ni-l oferă lucrurile. Printre acestea se numără în primul rând Biblia (cuvântul lui Dumnezeu), Duhul Sfânt, adevărul, căile lui Dumnezeu față de căile noastre, lucrurile veșnice față de cele temporale, ceea ce auzim și recunoștința însăși. Pe lângă acestea, vedem aceste tendințe de subestimare de-a lungul vieții noastre. Subestimăm valoarea hranei, a apei, a direcțiilor (busolă, hartă, GPS), a îmbrăcămintei adecvate (armura lui Dumnezeu), a riscurilor/pericolelor, etc.. Auzim multe povești despre cei care au murit ca urmare a subestimării valorii acestor lucruri.

Dacă subestimăm atât de mult valoarea lucrurilor temporale pe care le vedem și care ne aduc beneficii în viața noastră temporală, cu cât mai mult subestimăm valoarea lucrurilor veșnice și beneficiile lor pentru viața noastră veșnică? Cel mai mic lucru veșnic are o valoare infinit mai mare decât cel mai valoros lucru temporal.

Dacă subestimăm atât de mult valoarea oamenilor și a lucrurilor pentru noi personal, cu cât mai mult subestimăm valoarea lor pentru Dumnezeu și pentru ceilalți?

Alinierea vieților noastre în funcție de adevărata valoare

Ne aliniem automat viețile în funcție de valoarea cu care le măsurăm.

Unde este comoara ta, acolo va fi și inima ta. (Luca 12:34)

Căutăm ceea ce măsurăm ca valoare. Ne gândim la acele lucruri. Suntem preocupați de valoare. Ne ocupăm și ne concentrăm asupra a ceea ce prețuim. Îl iubim și îl păzim.

Iubim în grad de recunoștință. Nu iubim ceea ce nu suntem recunoscători. Dacă nu suntem recunoscători pentru fratele nostru pe care îl vedem, cum putem fi recunoscători pentru Dumnezeu pe care nu L-am văzut? Dacă nu suntem recunoscători și nu-l iubim pe cel mai mic dintre acești frați ai noștri, cum putem fi recunoscători pentru Isus? 

Tot ce ați făcut pentru unul dintre acești frați ai mei mai mici, ați făcut pentru mine. (Matei 25:40)

Valoarea pe care o acordăm celui mai mic dintre acești frați ai noștri este valoarea pe care o acordăm lui Isus. Nu suntem cu nimic mai recunoscători pentru Isus decât suntem pentru cel mai mic dintre acești frați ai noștri. Nu Îl iubim pe Isus cu un pic mai mult decât pe ei.

Îi păzim în funcție de măsura valorii pe care o folosim. Semănăm Cuvântul lui Dumnezeu în inimile noastre și îl păzim în funcție de valoarea pe care i-o acordăm. Satana ar vrea ca noi să subestimăm valoarea și să îl semănăm și să îl păzim prea puțin. Satana ar vrea ca noi să subestimăm valoarea adevărului, să nu-L căutăm pe Dumnezeu să ne trimită Duhul Său al adevărului pentru a ne călăuzi în adevăr și să nu-L urmăm atunci când o face. Când facem asta, suntem atât nerecunoscători, cât și neiubitori.

Avem tendința de a respinge sau de a respinge ceea ce nu ne este recunoscător. Când ochiul îi spune mâinii "Nu am nevoie de tine", ochiul subestimează valoarea mâinii pentru el însuși și pentru Dumnezeu.

Care este rezultatul mulțumirii?

Recunoștința are multe beneficii pentru noi. Este o cheie în rugăciune și este o cheie în evitarea păcatului.

Recunoștința lucrează în rugăciune pentru a ne ajuta să primim.

Luați în considerare cu atenție ceea ce auziți. Cu măsura pe care o folosiți, vi se va măsura - și chiar mai mult. Cine are va primi mai mult; cine nu are, i se va lua chiar și ceea ce are. (Marcu 4:24)

Dacă măsurăm potrivit adevărului, se va măsura înapoi potrivit adevărului. Dacă suntem recunoscători, ni se va da mai mult. Dacă suntem nerecunoscători, ceea ce avem ne va fi luat.

Recunoștința lucrează pentru a ne ajuta să evităm păcatul.

Deși Îl cunoșteau pe Dumnezeu, nu-L slăveau ca Dumnezeu și nici nu erau recunoscători, ci gândirea lor a devenit zadarnică și inimile lor nebunești s-au întunecat. S-au umplut de tot felul de răutăți, de răutate, de lăcomie și de depravare. Sunt plini de invidie, crimă, ceartă, înșelăciune și răutate. Sunt bârfitori, calomniatori, urăsc pe Dumnezeu, obraznici, aroganți și lăudăroși; inventează căi de a face rău; nu se supun părinților lor; sunt nesimțiți, necredincioși, fără inimă, nemiloși. Deși cunosc decretul drept al lui Dumnezeu că cei care fac astfel de lucruri merită moartea, ei nu numai că continuă să facă exact aceste lucruri, dar îi și aprobă pe cei care le practică. (Romani 1:21, 29-32)

Mulțumim lui Dumnezeu că se întâmplă contrariul atunci când suntem recunoscători. Inimile noastre sunt luminate. Devenim plini de neprihănire, dragoste și credincioșie. Inventăm modalități de a face binele, suntem ascultători, plini de înțelepciune și de cunoaștere, plini de credință și plini de blândețe. Continuăm să facem acele lucruri care Îi plac lui Dumnezeu și îi aprobăm pe cei care fac la fel. Acest lucru ne ajută să evităm păcatul și ne ajută în rugăciune.

Cum putem deveni mai recunoscători?

Nu devenim recunoscători doar prin simpla decizie de a fi recunoscători - deși acesta este un început. Recunoștința este o roadă a cuvântului și a Duhului lui Dumnezeu. Devenim mai recunoscători pe măsură ce semănăm cuvântul lui Dumnezeu în inimile noastre și îl păzim. Devenim mai recunoscători pe măsură ce Îi cerem lui Dumnezeu să trimită Duhul Său al adevărului pentru a ne călăuzi și a ne conduce în perceperea adevărului valorii și al recunoștinței. Dacă prețuim recunoștința, și ar trebui să o prețuim, atunci ne vom alinia viața la iubire și vom căuta ceea ce o va produce în viața noastră.