După ce (Avraam) a răbdat, a obținut promisiunea.  (Evrei 6:15)

Căci voi aveți nevoie de perseverență, pentru ca, după ce ați făcut voia lui Dumnezeu, să primiți făgăduința. (Evrei 10:36)

Perseverența este una dintre cerințele pentru a primi rezultate în rugăciune. Chiar dacă este vorba de ceva ce Dumnezeu a promis, trebuie să facem voia lui Dumnezeu și să avem perseverență, dacă vrem să primim rezultatele promise.

Perseverența este o credință constantă, neclintită. Este a crede fără ezitare că Dumnezeu este o sursă de încredere pentru rezultatul pe care îl căutăm. Este a crede fără ezitare că Dumnezeu este o sursă în care ne putem încrede că va răspunde la rugăciune: El are sursa necesară și nu o va refuza.

Șovăiala este legată de îndoială. Ea înseamnă să te încrezi alternativ în diferite surse ca dovadă a adevărului: să te încrezi în dovezi văzute și dovezi nevăzute. Perseverența începe în credință - credința bazată pe dovezi ale lucrurilor care nu se văd - și rămâne în credință. Ea se bazează pe faptul că Dumnezeu va suplini cu aceeași intensitate de la început până la primirea promisiunii - și chiar mai departe.

Perseverența nu înseamnă doar să nu te îndoiești. Perseverența face primul pas având încredere în Dumnezeu că va oferi și apoi, cu aceeași încredere, îl face pe al doilea, pe al treilea și pe atâția câți sunt necesari până când nevoia este satisfăcută. Perseverența este calmul hotărât. Este ca o mare care se împotrivește vântului urlător al dovezilor contrare sau al persecuției și rămâne calmă.

Iacov spune că încercarea credinței noastre lucrează perseverența. Credința noastră - încrederea în dovezile nevăzute că Dumnezeu ne va satisface nevoia - este încercată în cursul rugăciunii noastre. Numai credința autentică, adevărată, lucrează pentru a primi de la Dumnezeu. Încercarea credinței noastre cu dovezi opuse de lucruri văzute și persecuție lucrează perseverența. Lucrează încrederea constantă în Dumnezeu și nu în dovezile lucrurilor văzute.

Lăsați perseverența să-și facă lucrarea ei completă, pentru ca voi să fiți maturi și desăvârșiți, fără să vă lipsească nimic. (Iacov 1:4)

Perseverența lucrează pentru a primi de la Dumnezeu, astfel încât să primim ceea ce avem nevoie pentru a deveni maturi și desăvârșiți din punct de vedere spiritual (duhul nostru prosperă) și să nu ne lipsească nimic (spiritual sau material). Dacă ne lipsește înțelepciunea, trebuie să cerem de la Dumnezeu și să continuăm în perseverență până când primim. Dacă cerem, ni se va da și dacă vom continua să perseverăm în credință, vom primi.

Ni se spune că persoana care nu va înainta în perseverență nu trebuie să creadă că va primi ceva de la Domnul. (Iacov 1:7) Ferice de cel care se confruntă cu dovezi contrare și continuă să creadă fără să se clatine, căci atunci va primi ceea ce a promis Domnul. (Iacov 1:12)

Tentația de a ezita vs. ezitarea

Trebuie făcută o distincție între îndoială sau ezitare și ispita de a ne îndoi sau de a ezita. A avea un gând de îndoială nu înseamnă neapărat să te îndoiești. Dacă vine din inima noastră, este, dar ar putea fi o ispită. Trebuie să Îl întrebăm pe Dumnezeu care este și să ne ocupăm de ea așa cum ne instruiește El.